sclepț (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)sclepț (-ți), s. m. – Tăun (Hypoderma bovis).
Sb. slepica „păduche”. Legătura cu
gr. (σ)ϰνίψ (Tiktin) este improbabilă.
Sec. XVII. și
Mold. Candrea se gîndea la
sb. šklopac „înțepătură”.
sclepț (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)sclépț, -i, s.m. –
1. Insectă dipteră, asemănătoare cu musca, de culoare brună, care înțeapă vitele (și omul), pentru a se hrăni cu sângele lor; tăun (Tabanus bovinus).
2. Țânțar (Culex pipiens). Sens exclusiv în Maram. – Cf. srb. školopac (MDA).
sclepț (Dicționaru limbii românești, 1939)sclepț m. (cp. cu vgr.
sknips, un verme al smochinilor; ngr.
sknipa, țînțar).
Dos. Strechia bouluĭ (
hypoderma bovis). V.
sclipeț.sclepț (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)sclepț m. strechea boilor
(Hypoderma bovis). [Origină necunoscută].