scintigrafie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCINTIGRAFÍE, scintigrafii, s. f. (
Med.) Metodă de explorare a unui țesut, a unui organ intern prin introducerea unei substanțe radioactive; (
concr.) imagine astfel obținută. – Din
fr. scintigraphie. engl. scintigraphy.scintigrafie (Dicționar de neologisme, 1986)SCINTIGRAFÍE s.f. Metodă de înregistrare grafică a suprafeței unui organ cu ajutorul unei substanțe radioactive; scintilografie. [Gen.
-iei. / < fr.
scintigraphie].
scintigrafie (Marele dicționar de neologisme, 2000)SCINTIGRAFÍE s. f. metodă de explorare a unui țesut sau organ intern cu ajutorul unei substanțe radioactive; scintilografie; imaginea obținută. (< fr.
scintigraphie, engl.
scintigraphy)
scintigrafie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*scintigrafíe (-gra-) s. f.,
art. scintigrafía, g.-d. scintigrafíi, art. scintigrafíeiscintigrafie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCINTIGRAFÍE s. f. (
Med.) Metodă de explorare a unui țesut, a unui organ intern prin introducerea unei substanțe radioactive; (
concr.) imagine astfel obținută. — Din
fr. scintigraphie, engl. scintigraphy.