scientist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCIENTÍST, -Ă, scientiști, -ste, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Adept al scientismului.
2. Adj. Care aparține scientismului, privitor la scientism. [
Pr.:
sci-en-] – Din
fr. scientiste.scientist (Dicționar de neologisme, 1986)SCIENTÍST, -Ă adj. Referitor la scientism. //
s.m. și f. Adept al scientismului. [< fr.
scientiste].
scientist (Marele dicționar de neologisme, 2000)SCIENTÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al scientismului. (< fr.
scientiste)
scientist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scientíst (sci-en-) adj. m.,
s. m.,
pl. scientíști; adj. f.,
s. f. scientístă, pl. scientístescientist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCIENTÍST,-Ă, scientiști, -ste, s. m. și
f. adj. 1. S. m. și
f. Adept al scientismului.
2. Adj. Care aparține scientismului, privitor la scientism. [
Pr.:
sci-en-] — Din
fr. scientiste.