schimbea (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)schimbeá s.f. (înv. și reg.) drob de miel; (în expr.)
a mânca schimbeaua = a se păcăli într-o afacere.
schimbea (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)schimbeá (-éle), s. f. –
1. Stomac al rumegătoarelor. –
2. Ciorbă de burtă, fel de mîncare oriental din burtă sau măruntaie de miel. –
Var. Mold. șchiombea. –
Mr. schimbeu „stomac”.
Tc. ișkembe (Șeineanu, II, 137),
cf. bg. skembe.schimbea (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)schimbeá (
înv.)
s. f.,
art. schimbeáua, g.-d. art. schimbélei; (porții)
pl. schimbéle, art. schimbéleleschimbea (Dicționaru limbii românești, 1939)schimbeá V.
șchĭombea.schimbeà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)schimbeà f. droburi de miel;
a mânca schimbeaua, a se păcăli într´o afacere. [Și
schembea = turc. IȘKEMBÈ, printr’un intermediar neo-grec].