schelălăit - explicat in DEX
schelălăit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCHELĂLĂÍT, schelălăituri, s. n. Chelălăit
1. –
V. schelălăi.schelălăit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*schelălăít s. n.schelălăit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCHELĂLĂÍT s. n. Chelălăit
1. —
V. schelălăi.