scheletic - explicat in DEX

scheletic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SCHELÉTIC, -Ă, scheletici, -ce, adj. (Despre ființe) Cu înfățișare de schelet (1); (prin exagerare) foarte slab, uscat. – Din fr. squelettique.

scheletic (Dicționar de neologisme, 1986)
SCHELÉTIC, -Ă adj. Referitor la schelet. ♦ (Despre ființe) Foarte slab, slăbănog, uscat. [< fr. squelettique].

scheletic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SCHELÉTIC, -Ă adj. 1. referitor la schelet. 2. (despre ființe) foarte slab, slăbănog, uscat. (< fr. squelettique)

scheletic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
schelétic adj. m., pl. schelétici; f. schelétică, pl. schelétice

scheletic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SCHELÉTIC, -Ă, scheletici, -ce, adj. (Despre ființe) Cu înfățișare de schelet (1); (prin exagerare) foarte slab, uscat. — Din fr. squelettique.