scatoalcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCATOÁLCĂ, scatoalce, s. f. (
Fam.) Lovitură dată cuiva cu palma sau cu dosul mâinii;
p. gener. bătaie. – Din
rus. șkatulka.scatoalcă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scatoálcă (
fam.)
s. f.,
g.-d. art. scatoálcei; pl. scatoálcescatoalcă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCATOÁLCĂ, scatoalce, s. f. (
Fam.) Lovitură dată cuiva cu palma sau cu dosul mâinii;
p. gener. bătaie. — Din
rus. șkatulka.