scadențar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCADENȚÁR, scadențare, s. n. Registru în care se înscriu termenele de plată ale polițelor. – Din
it. scadenzario.scadențar (Dicționar de neologisme, 1986)SCADENȚÁR s.n. Registru în care se înscriu scadențele polițelor. [< it.
scadenzario].
scadențar (Marele dicționar de neologisme, 2000)SCADENȚÁR s. n. registru în care se ține evidența scadențelor. (< it.
scadenzario)
scadențar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scadențár s. n.,
pl. scadențárescadențar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCADENȚÁR, scadențare, s. n. Registru în care se înscriu termenele de plată ale polițelor. — Din
it. scadenzario.