scadențar - explicat in DEX

scadențar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SCADENȚÁR, scadențare, s. n. Registru în care se înscriu termenele de plată ale polițelor. – Din it. scadenzario.

scadențar (Dicționar de neologisme, 1986)
SCADENȚÁR s.n. Registru în care se înscriu scadențele polițelor. [< it. scadenzario].

scadențar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SCADENȚÁR s. n. registru în care se ține evidența scadențelor. (< it. scadenzario)

scadențar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
scadențár s. n., pl. scadențáre

scadențar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SCADENȚÁR, scadențare, s. n. Registru în care se înscriu termenele de plată ale polițelor. — Din it. scadenzario.