scadență - explicat in DEX

scadență (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SCADÉNȚĂ, scadențe, s. f. Termen de plată, soroc; expirare a datei la care trebuie onorată o datorie, o obligație. ♦ P. gener. Termen până la care cineva este obligat să facă ceva. – Din it. scadenza.

scadență (Dicționar de neologisme, 1986)
SCADÉNȚĂ s.f. Expirare a unei polițe sau a unei datorii; termen de plată. ♦ (P. ext.) Termenul când trebuie să se împlinească ceva. [< it. scadenza].

scadență (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SCADÉNȚĂ s. f. termen de plată pentru o datorie, o poliță, o obligație; expirare a acestui termen. (< it. scadenza)

scadență (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
scadénță s. f., g.-d. art. scadénței; pl. scadénțe

scadență (Dicționaru limbii românești, 1939)
*scadénță f., pl. e (it. scadenza. V. scad, cadență). Corn. Expirarea uneĭ polițe saŭ a alteĭ hîrtiiĭ, termin de plată: mîne e scadența polițeĭ.

scadență (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
scadență f. termen de plată.

scadență (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SCADÉNȚĂ, scadențe, s. f. Termen de plată, soroc; expirare a datei la care trebuie onorată o datorie, o obligație. ♦ P. gener. Termen până la care cineva este obligat să facă ceva. — Din it. scadenza.