saxofon - explicat in DEX

saxofon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SAXOFÓN, saxofoane, s. n. Instrument muzical de suflat din alamă, de forma unui tub conic îndoit – Din fr. saxophone..

saxofon (Dicționar de neologisme, 1986)
SAXOFÓN s.n. Instrument muzical de suflat, de alamă, cu muștiuc și clape, construit pe principiul clarinetului. [Pl. -oane. / < fr. saxophone, cf. Sax – numele constructorului, gr. phone – voce, it. sassofono].

saxofon (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SAXOFÓN s. n. instrument muzical de suflat, din alamă, cu muștiuc și clape, îndoit la capăt, pe principiul clarinetului. (< fr. saxophone)

saxofon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
saxofón s. n., pl. saxofoáne

saxofon (Dicționaru limbii românești, 1939)
* saxofón n., pl. oane (d. sax și fon din fonic). Muz. Un fel de clarinet de alamă maĭ mare. Francezu Adolf Sax (născut la Dinant, în Francia, la 1814 și mort la 1894) l-a inventat la 1838 căutînd să se apropie de vocea omenească.

saxofon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SAXOFÓN, saxofoane, s. n. Instrument muzical de suflat din alamă, de forma unui tub conic îndoit — Din fr. saxophone.