satina (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SATINÁ, satinez, vb. I.
Tranz. A da luciu hârtiei sau țesăturilor cu ajutorul calandrului. – Din
fr. satiner.satina (Dicționar de neologisme, 1986)SATINÁ vb. I. tr. A da luciu unei țesături sau unei foi de hârtie prin presare la calandru. [< fr.
satiner].
satina (Marele dicționar de neologisme, 2000)SATINÁ vb. tr. a da luciu unei țesături sau hârtiei și cartonului prin presare la calandru. (< fr.
satiner)
satina (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)satiná (a ~) vb.,
ind. prez. 3
satineázăsatinà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)satinà v. a da hârtiei lustrul satinului.
satina (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SATINÁ, satinez, vb. I.
Tranz. A da luciu hârtiei sau țesăturilor cu ajutorul calandrului. — Din
fr. satiner.