săpuneală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SĂPUNEÁLĂ, săpuneli, s. f. 1. Acțiunea de
a (se) săpuni; săpunit
1. ♦
Fig. (
Fam.) Mustrare, dojană; ocară. ◊
Loc. vb. A trage (cuiva) o
săpuneală = a dojeni, a critica (aspru) pe cineva.
2. Spumă de săpun; clăbuci. –
Săpuni +
suf. -eală.