sapid (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SAPÍD, -Ă,, sapízi, -de, adj. Gustos, savuros. (< fr. sapide, lat. sapidus)
sapid (Dicționaru limbii românești, 1939)
* sápid, -ă adj. (lat. sápidus, d. sápere, a avea gust, a fi gustos, fig. a pricepe. V. sapiențal, savant, insipid). Gustos, apetisant: bucate sapide. Fig. Plăcut: glumă sapidă.