sânziană (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SÂNZIÁNĂ, sânziene, s. f. I. 1. (
Bot.; mai ales la
pl.) Numele a trei specii de plante erbacee:
a) drăgaică;
b) (și în sintagma
sânziene albe) plantă erbacee cu frunze lanceolate dispuse în formă de rozetă și cu flori albe (
Galium mollugo);
c) mică plantă erbacee cu flori albe (
Galium rotundifolium).
2. (La
pl.) Numele popular al sărbătorii creștine celebrate la 24 iunie; drăgaică.
II. (La
pl.) Nume dat, în folclorul românesc, ielelor. [
Pr.:
-zi-a-. –
Var.: (
reg.)
sâmziánă, sâmzâiánă s. f.] –
Lat. sanctus dies Johannis.