săniuș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SĂNIÚȘ, săniușuri, s. n. 1. Loc în pantă, acoperit cu zăpadă, unde se dau copiii cu săniuțele; derdeluș.
2. Faptul de a se da cu săniuța. ◊
Loc. adv. De-a săniușul = lunecând cu sania (sau ca sania). [
Pr.:
-ni-uș] –
Sanie +
suf. -uș.