sanguinar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SANGUINÁR, -Ă adj. v. sangvinar.sanguinar (Dicționarul explicativ al limbii române, 1975 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))SANGUINÁR, -Ă, sanguinari, -e, adj. Care are instincte de omucidere; setos de sânge; crud, feroce. [
Pr.:
-gu-i-]. – Din
fr. sanguinaire.sanguinar (Dicționar de neologisme, 1986)SANGUINÁR, -Ă adj. Crud, setos de sânge. [Pron.
-gu-i-, var.
sanghinar, -ă, sangvinar, -ă adj. /< fr.
sanguinaire].
sanguinar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SANGUINÁR, -Ă adj. v. sangvinar.