sandarac (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SANDARÁC s. n. Rășină naturală extrasă dintr-o specie de tuia, folosită la prepararea lacurilor și a vopselelor, a unor chituri pentru sticlă și porțelan etc. – Din
fr. sandaraque, lat. sandaraca.sandarac (Dicționar de neologisme, 1986)SANDARÁC s.n. (
Chim.) Rășină naturală extrasă dintr-un conifer care crește în Africa și în Australia, folosită în industria lacurilor, a vopselelor etc. [< fr.
sandaraque].
sandarac (Marele dicționar de neologisme, 2000)SANDARÁC s. n. rășină naturală dintr-o specie de tuia din Africa și Australia, folosit în industria lacurilor, a vopselelor etc. (< fr.
sandaraque)
sandarac (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sandarác s. n.sandarac (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SANDARÁC s. n. Rășină naturală extrasă dintr-o specie de tuia, folosită la prepararea lacurilor și a vopselelor, a unor chituri pentru sticlă și porțelan etc. — Din
fr. sandaraque, lat. sandaraca.