sanctifica - explicat in DEX

sanctifica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SANCTIFICÁ, sanctific, vb. I. Tranz. (Bis.) A trece pe cineva în rândul sfinților; a sfinți. – Din lat. sanctificare, fr. sanctifier.

sanctifica (Dicționar de neologisme, 1986)
SANCTIFICÁ vb. I. tr. A trece în rândul sfinților, a sfinți. [P.i. sanctífic. / < lat. sanctificare, cf. fr. sanctifier].

sanctifica (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SANCTIFICÁ vb. tr. 1. a trece pe cineva în rândul sfinților, a sfinți. 2. a consfinți. (< lat. sanctificare, fr. sanctifier)

sanctifica (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sanctificá (a ~) (sanc-ti-) vb., ind. prez. 3 sanctífică; conj. prez. 3 să sanctífice

sanctificà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sanctificà v. a (se) face sfânt.

sanctifica (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SANCTIFICÁ, sanctific, vb. I. Tranz. (Bis.) A trece pe cineva în rândul sfinților; a sfinți. — Din lat. sanctificare, fr. sanctifier.