samsara (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SAMSARÁ s. f. Doctrină brahmanică și budistă privitoare la transmigrația sufletului. – Din
fr. Samsara.samsara (Marele dicționar de neologisme, 2000)SAMSARÁ s. f. doctrină brahmanică și hudistă privitoare la transmigrația sufletului. (< fr.
samsara)
samsara (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SAMSARÁ s. f. (în brahmanism, budism, hinduism) Termen care desemnează ciclul nașterii și al morții în lumea concretă; ciclul reîncarnărilor. ♦ Doctrină birmanică propovăduind transmigrația sufletului. — Din
fr. Samsara.