sămăli (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)sămălí, sămălesc, (sămălui), vb. intranz. – A chibzui, a socoti, a judeca: „Apoi o sămălit că n-a da cu zd’iciu-n ie…” (Bilțiu 1999: 195); „Mere pe drum d’et’ilin / Și din cap sămăluind” (Ștețco 1990: 346). – Din magh. számol, „a socoti„.