sacerdot(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SACERDÓT,sacerdoți, s. m. (Livr.) Preot. – Din it. sacerdote, lat. sacerdos, -otis.
sacerdot(Dicționar de neologisme, 1986) SACERDÓTs.m. (Liv.) Preot. [< it. sacerdote, lat. sacerdos].
sacerdot(Marele dicționar de neologisme, 2000) SACERDÓTs. m. preot. (< it. sacerdote, lat. sacerdos)
sacerdot(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) sacerdót (preot) (livr.) s. m., pl. sacerdóți
sacerdot(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SACERDÓT,sarcedoți, s. m. (Livr.) Preot. — Din it. sarcedote, lat. sacerdos, -otis.