sabla (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SABLÁ, sablez, vb. I.
Tranz. A curăța, a netezi sau a face să devină mată suprafața pieselor metalice cu ajutorul unui jet de nisip împroșcat cu aer comprimat. – Din
fr. sabler.sabla (Dicționar de neologisme, 1986)SABLÁ vb. I. tr. A curăța suprafața pieselor metalice prin proiectare de nisip cu ajutorul aerului comprimat. [< fr.
sabler].
sabla (Marele dicționar de neologisme, 2000)SABLÁ vb. tr. a curăța suprafețele de beton sau metalice cu ajutorul unui jet de nisip sau din același material. (< fr.
sabler)
sabla (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sablá (a ~) (sa-bla) vb.,
ind. prez. 3
sableázăsabla (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SABLÁ, sablez, vb. I.
Tranz. A curăța, a netezi sau a face să devină mată suprafața pieselor metalice cu ajutorul unui jet de nisip împroșcat cu aer comprimat. — Din
fr. sabler.