sabin - explicat in DEX

sabin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SABÍN, -Ă, sabini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația latină ce locuia în centrul Italiei antice sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține, care este caracteristic sabinilor (1) privitor la sabini. – Din lat. Sabini, fr. Sabins.

sabin (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
sabín, sabíne, s.n. (reg.) unealtă asemănătoare cu un târnăcop, folosită de lucrătorii forestieri.

sabin (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
SABIN [séibin], Albert Bruce (1906-1993), virusolog american de origine rusă. A descoperit o serie de virusuri și metodele de vaccinare împotriva lor. Împreună cu J.E. Salk, a preparat vaccinul antipoliomielitic cu administrare orală și l-a aplicat în practică.

sabin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sabín adj. m., s. m., pl. sabíni; adj. f., s. f. sabínă, pl. sabíne

sabin (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
Sabin n. regiunea Italiei antice la N. de Roma.

sabin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SABÍN, -Ă, sabini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația italică stabilită în centrul Italiei antice sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține sabinilor (1), privitor la sabini. — Din lat. Sabini, fr. Sabins.