rugozitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RUGOZITÁTE, (
2)
rugozități, s. f. 1. Calitate a suprafeței unor corpuri solide de a fi aspre.
2. Mică neregularitate, sensibilă la pipăit, apărută pe suprafața unui obiect. – Din
fr. rugosité.rugozitate (Dicționar de neologisme, 1986)RUGOZITÁTE s.f. 1. Starea unei suprafețe aspre; asprime.
2. (
Mai ales la pl.) Ridicătură mică și neregulată ca formă de pe suprafața unui corp. [Cf. fr.
rugosité, lat.
rugositas].
rugozitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)RUGOZITÁTE s. f. 1. starea unei suprafețe rugoase; asperitate. 2. mică ridicătură, neregulată ca formă, de pe suprafața unui obiect. (< fr.
rugosité, lat.
rugositas)
rugozitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rugozitáte s. f.,
g.-d. art. rugozitắții; (asperități)
pl. rugozitắțirugozitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RUGOZITÁTE, (
2)
rugozități, s. f. 1. Calitate a suprafeței unor corpuri solide de a fi aspre.
2. Mică neregularitate, sensibilă la pipăit, apărută pe suprafața unui obiect. — Din
fr. rugosité.