rotilat - explicat in DEX

rotilat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ROTILÁT, -Ă, rotilați, -te, adj. (Pop.) 1. În formă de roată, rotund. 2. Încovoiat, adus, îndoit. Paloș rotilat. – Rotilă + suf. -at.

rotilat (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
rotilát, -ă, adj. – Rotund: „Da-n mijlocu grâului / Este-o masă rotilată, / Frumoasă, mândră, de piatră” (Bilțiu 1996: 100). – Din rotilă (< roată).

rotilat (Dicționaru limbii românești, 1939)
rotilát, -ă adj. (d. rotilă). Vest. Rar. Rătund.

rotilat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rotilát (pop.) adj. m., pl. rotiláți; f. rotilátă, pl. rotiláte

rotilat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
rotilat a. în formă de roată: paloșul rotilat POP.

rotilat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ROTILÁT, -Ă, rotilați, -te, adj. (Pop.) 1. În formă de roată, rotund. 2. Încovoiat, adus, îndoit. Paloș rotilat. — Rotilă + suf. -at.