rizom - explicat in DEX

rizom (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RIZÓM, rizomi, s. m. Tulpină subterană simplă sau ramificată, lipsită de clorofilă, a anumitor plante, cu aspect asemănător rădăcinii, de care se deosebește prin prezența mugurilor la subsuoara unor frunze rudimentare, în formă de solzi, și prin structura internă. – Din fr. rhizome.

rizom (Dicționar de neologisme, 1986)
RIZÓM s.m. Tulpină subterană a unor plante. [< fr. rhizome, cf. gr. rhiza – rădăcină].

rizom (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RIZÓM s. m. tulpină subterană a unor plante, lipsită de clorofilă. (< fr. rhizome, lat. rhizoma)

rizom (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rizóm s. m., pl. rizómi

rizom (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
RIZÓM (‹ fr.) s. m. Tulpină subterană, cărnoasă, cu noduri și internoduri, la plantele erbacee perene, lipsită de clorofilă, uneori cu frunze rudimentare (scvame), în formă de solzi. R. este foarte important în viața plantei, servind la înmagazinarea substanțelor de rezervă și ca organ de înmulțire vegetativă prin muguri terminali sau laterali (de la nivelul nodurilor).

rizom (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
rizom n. Bot. rădăcina de sub pământ a unor plante, se prelungește la un capăt și se pierde de celălalt.

rizom (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RIZÓM, rizomi, s. m. Tulpină subterană a anumitor plante, lipsită de clorofilă, cu aspect asemănător rădăcinii, uneori cu frunze rudimentare, care servește la înmagazinarea substanțelor de rezervă și ca organ de înmulțire vegetativă. — Din fr. rhizome.