rizoid - explicat in DEX

rizoid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RIZOÍD, rizoizi, s. m. Organ de fixare și de absorție al unor plante inferioare, constituit din filamente simple sau ramificate cu peretele foarte subțire. – Din fr. rhizoïde.

rizoid (Dicționar de neologisme, 1986)
RIZOÍD s.n. (Biol.) Structură în formă de rădăcini la mușchi și la licheni. [Pron. -zo-id. / < fr. rhizoïde, cf. gr. rhiza – rădăcină, eidos – formă].

rizoid (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RIZOÍD s. m. organ filamentos de fixare și absorbție, cu funcții analoage rădăcinilor, la plantele vasculare (alge, mușchi, licheni) și la protalele ferigilor. (< fr. rhizoide)

rizoid (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
RIZOÍD (‹ {s} rizo- + gr. eidos „asemănător”) s. m. Prelungire a talului, filiformă, asemănătoare cu o rădăcină foarte subțire, prezentă la unele alge brune și la multe specii de mușchi. R. fixează plantele de substrat și absorb apa cu săruri minerale, dar au o structură internă diferită de cea a rădăcinilor plantelor superioare.

rizoid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rizoíd s. m., pl. rizoízi

rizoid (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RIZOÍD, rizoizi, s. m. Organ de fixare și de absorbție al unor plante inferioare, constituit din filamente simple sau ramificate cu peretele foarte subțire. — Din fr. rhizoïde.