rizoctonioză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RIZOCTONIÓZĂ, rizoctonioze, s. f. Boală a plantelor provocată de o ciupercă și manifestată prin muierea părților aeriene ale plantei. [
Pr.:
-ni-o-] – Din
fr. rhizoctoniose.rizoctonioză (Dicționar de neologisme, 1986)RIZOCTONIÓZĂ s.f. Boală a plantelor (mai ales a cartofului și a tutunului), provocată de rizoctonie. [Pron.
-ni-o-. / < fr.
rhizoctoniose].
rizoctonioză (Marele dicționar de neologisme, 2000)RIZOCTONIÓZĂ s. f. boală a unor plante (cartof, tutun), provocată de rizoctonie. (< fr.
rhizoctoniose)
rizoctonioză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rizoctonióză (-ni-o-) s. f.,
g.-d. art. rizoctoniózei; pl. rizoctoniózerizoctonioză (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)RIZOCTONIÓZĂ (‹
fr. {i}; {s}
gr. rizo- +
gr. kteino „a ucide”)
s. f. Boală a plantelor (mai ales a cartofului și a tutunului) provocată de ciuperca
Rhizoctonia solani și manifestată pin înmuierea părților aeriene ale plantei.
rizoctonioză (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RIZOCTONIÓZĂ, rizoctonioze, s. f. Boală a plantelor provocată de o ciupercă și manifestată prin muierea părților aeriene ale plantei. [
Pr.: -
ni-o-] — Din
fr. rhizoctoniose.