rizicultură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RIZICULTÚRĂ s. f. Cultură a orezului. ♦ Loc cultivat cu orez; orezărie. – Din
fr. riziculture.rizicultură (Dicționar de neologisme, 1986)RIZICULTÚRĂ s.f. Cultura orezului. [< fr.
riziculture].
rizicultură (Marele dicționar de neologisme, 2000)RIZICULTÚRĂ s. f. cultura orezului. (< fr.
riziculture)
rizicultură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rizicultúră s. f.,
g.-d. art. rizicultúrii; pl. rizicultúririzicultură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RIZICULTÚRĂ, riziculturi, s. f. Cultură a orezului. ♦ Loc cultivat cu orez; orezărie. — Din
fr. riziculture.