rizic - explicat in DEX

rizic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RÍZIC, rizicuri, s. n. (Înv.) Risc. – Din it. risico, germ. Risiko.

rizic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*rízic n., V. risc 1.

rizic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rízic (înv., reg.) s. n., pl. rízicuri

rizic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
rizic n. V. risc. [It. RISICO, printr´un intermediar grec modern].

rizic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RÍZIC, rizicuri, s. n. (înv.) Risc. — Din it. risico, germ. Risiko.