ristic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RISTÍC s. n. (În sintagma)
Gogoașă de ristic = gogoașă bogată în tanin, care se formează pe frunzele și pe ramurile tinere al unor stejari, în urma înțepăturii făcute de o specie de viespe, și care se întrebuințează în medicină sub formă de tinctură, în industria chimică și în industria tăbăcăriei. – Din
tc. rastik, ngr. rastiki.ristic (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)ristíc (-curi), s. n. –
1. Antimoniu. –
2. Tăciune, vopsea neagră, folosită în trecut ca fard. –
Var. înv. răstic, rîstic. Tc. rastyk (Șeineanu, II, 301),
cf. ngr. ῥαστίϰι,
sb. rastok. Legătura cu
sl. chvrastŭ (Conev 49) este îndoielnică.
ristic (Dicționaru limbii românești, 1939)ristíc n., pl. inuz.
urĭ (din maĭ vechĭu
răstic, mold.
rîstic, d. turc.
rastyk, ngr.
rastiki. Cp. cu
orăstică).
Rar azĭ. Praf de antimoniŭ care, amestecat cu gogoașa numită
colțar (V.
colțar) și mînuită cu un fer [!] cald, dă un suliman de înegrit sprincenele:
gogoașă de ristic.ristic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ristíc s. n.ristic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ristic n. antimoniu de înnegrit sprâncenele (substanța, la început verde, se face neagră când se arde):
gogoșile de ristic și plasturii negri cu cari își îmbina sprâncenele GHICA. [Vechiu-rom.
răstic = turc. RASTYK].
ristic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RISTÍC s. n. (în sintagma)
Gogoașă de ristic = gogoașă bogată în tanin, care se formează pe frunzele și pe ramurile tinere al unor stejari, în urma înțepăturii făcute de o specie de viespe, și care se întrebuințează în medicină sub formă de tincțură, în industria chimică și în industria tăbăcăriei. — Din
tc. rastik, ngr. rastiki.ristić (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)RISTIĆ [rístitʃi],
Jovan (1831-1899), om politic și istoric sârb. Lider al Partidului Liberal Radical.
Prim-min. al Serbiei (apr.-nov. 18973, 1878-1880, iun.-dec. 1887), a promovat o politică expansionistă. Regent (1868-1872) și șef al Consiliului de Regență (1889-1893). Lucrări privind istoria Serbiei.