revigorare - explicat in DEX

revigorare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REVIGORÁRE, revigorări, s. f. (Franțuzism) Acțiunea de a revigora; înviorare. – V. revigora.

revigorare (Dicționar de neologisme, 1986)
REVIGORÁRE s.f. (Franțuzism) Acțiunea de a revigora și rezultatul ei. [< revigora].

revigorare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*revigoráre s. f., g.-d. art. revigorắrii; pl. revigorắri

revigorare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REVIGORÁRE, revigorări, s. f. Acțiunea de a revigora; înviorare. — V. revigora.