reverbera (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REVERBERÁ, pers. 3
reverbereáză, vb. I.
Tranz. A produce reverberații. – Din
fr. réverbérer.reverbera (Dicționar de neologisme, 1986)REVERBERÁ vb. I. tr. 1. A reflecta lumina sau căldura.
2. A produce reverberația unui sunet; a prelucra cu mijloace electro-acustice un semnal sonor. [P.i. 3
-rează. / < fr.
réverbérer].
reverbera (Marele dicționar de neologisme, 2000)REVERBERÁ vb. tr. a produce reverberații. ◊ a prelucra cu mijloace electroacustice un semnal sonor. (< fr.
réverbérer)
reverbera (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reverberá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
reverbereázăreverbera (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REVERBERÁ, pers. 3
reverberează, vb. I.
Tranz. A produce reverberații. — Din
fr. réverbérer.