revelion - explicat in DEX

revelion (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REVELIÓN, revelioane, s. n. Noaptea dintre 31 decembrie și 1 ianuarie, în care se sărbătorește Anul Nou; petrecere care are loc în această noapte. [Pr.: -li-on. – Var.: reveión s. n.] – Din fr. réveillon.

revelion (Dicționar de neologisme, 1986)
REVELIÓN s.n. Noaptea care precedă prima zi a unui an nou; petrecere, serbare care are loc în această noapte. [Pron. -li-on, var. reveion s.n. / < fr. réveillon].

revelion (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REVELIÓN s. n. noaptea care precedă prima zi a unui an nou; petrecerea din această noapte. (< fr. réveillon)

revelion (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
revelión (revelioáne), s. n. – Noaptea de ajun al Anului Nou. Fr. réveillon.

revelion (Dicționaru limbii românești, 1939)
*revelión n., pl. oane (fr. reveillon, d. reveiller, a deștepta, din éveiller, care e lat. *exvĭgĭlare, cl. evigilare, a se deștepta. V. veghez). Petrecere în noaptea din ajunu Anuluĭ Noŭ (31 Decembre [!]). V. cotillon.

revelion (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
revelión (-li-on) s. n., pl. revelioáne

revelion (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
revelion n. petrecere în noaptea din ajunul Anului-Nou: oiu giuca și eu la revelion AL. (= fr. réveillon).

revelion (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REVELIÓN, revelioane, s. n. Noaptea dintre 31 decembrie și 1 ianuarie, în care se sărbătorește Anul Nou; petrecere care are loc în această noapte. [Pr.: -li-on. — Var.: reveion s. n.] — Din fr. révellion.