retractilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RETRACTILITÁTE s. f. Însușirea de a se strânge, de a fi retractil. – Din
fr. rétractilité.retractilitate (Dicționar de neologisme, 1986)RETRACTILITÁTE s.f. (
Liv.) Proprietate a unui element sau a unui corp de a fi retractil; capacitatea de a se strânge, de a se trage în interior. [Cf. fr.
rétractilité].
retractilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)retractilitáte (d.
retractil). Calitatea de a fi retractil.
retractilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)retractilitáte (re-trac-) s. f.,
g.-d. art. retractilitắțiiretractilitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RETRACTILITÁTE s. f. Însușirea de a fi retractil. — Din
fr. rétractilité.