retractil - explicat in DEX

retractil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RETRACTÍL, -Ă, retractili, -e, adj. (Despre unele organe sau părți ale corpului) Care are facultatea de a se strânge, de a se zgârci, de a se trage înapoi sau în interior. – Din fr. rétractile.

retractil (Dicționar de neologisme, 1986)
RETRACTÍL, -Ă adj. (Despre organe, părți ale corpului) Care se poate strînge, care se poate trage în interior. [< fr. rétractile].

retractil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RETRACTÍL, -Ă adj. (despre organe, părți ale corpului) care se poate strânge, trage înapoi ori în interior. (< fr. rétractile)

retractil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*retráctil, -ă adj. (lat. științific retráctilis, după tráctilis; fr. rétractile). Șt. nat. Care se poate trage înapoĭ, ca unghiile pisiciĭ. – Ob. -íl (după fr.).

retractil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
retractíl (re-trac-) adj. m., pl. retractíli; f. retractílă, pl. retractíle

retractil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RETRACTÍL, -Ă, retractili, -e, adj. (Despre unele organe sau părți ale corpului) Care are însușirea de a se strânge, de a se zgârci, de a se trage înapoi sau în interior. — Din fr. rétractile.