resorbție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RESÓRBȚIE, resorbții, s. f. 1. (
Med.) Proces de dispariție lentă, prin absorbție treptată, a unui țesut sau organ, de obicei străin organismului. ♦ Proces de atrofiere a unui țesut sau a unui organ, de obicei datorită fagocitozei. ♦ Proces prin care un lichid sau un gaz trece dintr-o cavitate a organismului, dintr-un vas sau din țesutul interstițial în sistemul circulator.
2. (
Fiz.) Absorbție sau adsorbție a gazelor sau a vaporilor proveniți din corpul absorbantului sau adsorbantului. – Din
fr. résorption.resorbție (Dicționar de neologisme, 1986)RESORBȚIE s.f. Dispariție a unei colecții de lichid (patologic) prin absorbția lui treptată în țesuturile vecine. ◊
Resorbție osoasă = scăderea consistenței osului, prin pierderea conținutului său mineral sau organic. [Gen.
-iei, var.
resorbțiune s.f. / cf. fr.
résorption].
resorbție (Marele dicționar de neologisme, 2000)RESÓRBȚIE s. f. 1. dispariție lentă a unui lichid (patologic), a unui țesut sau organ (străin organismului) prin absorbția lui treptată în țesuturile vecine. 2. încorporare a unei substanțe; absorbție. (< fr.
résorption)
resorbție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!resórbție (-sorb-ți-e) s. f.,
art. resórbția (-ți-a), g.-d. art. resórbției; pl. resórbții, art. resórbțiile (-ți-i-)resorbție (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RESÓRBȚIE, resorbții, s. f. 1. (
Med.) Proces de dispariție lentă, prin absorbție treptată, a unui țesut sau organ, de obicei străin organismului. ♦ Proces de atrofiere a unui țesut sau a unui organ, de obicei datorită fagocitozei. ♦ Proces prin care un lichid sau un gaz trece dintr-o cavitate a organismului, dintr-un vas sau din țesutul interstițial în circulație.
2. (
Fiz.) Absorbție sau adsorbție a gazelor sau a vaporilor proveniți din corpul absorbantului sau adsorbantului. — Din
fr. résorption.