republicare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REPUBLICÁRE, republicări, s. f. Acțiunea de
a republica și rezultatul ei. –
V. republica.republicare (Dicționar de neologisme, 1986)REPUBLICÁRE s.f. Acțiunea de a republica și rezultatul ei; reapariție. [<
republica].
republicare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*republicáre (-pu-bli-) s. f.,
g.-d. art. republicắrii; pl. republicắrirepublicare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REPUBLICÁRE, republicări, s. f. Acțiunea de
a republica și rezultatul ei. —
V. republica.