reprimandă (Dicționar de neologisme, 1986)
REPRIMÁNDĂ s.f. (Liv.) Dojană, mustrare severă; aducere la ordine. [Cf. fr. réprimande, it. reprimenda < lat. (culpa) reprimenda].
reprimandă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REPRIMÁNDĂ s. f. dojană, mustrare severă; aducere la ordine. (< fr. réprimande, it. reprimenda)
reprimandă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*reprimándă f., pl. e (fr. réprimande, d. reprimer, a reprima). Barb. Mustrare.
reprimandă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
reprimandă f. mustrare făcută magistratului care a compromis demnitatea funcțiunii sale.