replica - explicat in DEX

replica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REPLICÁ, réplic, vb. I. Tranz. A da o replică (1), a răspunde; a riposta. – Din fr. répliquer.

replica (Dicționar de neologisme, 1986)
REPLICÁ vb. I. tr. A da o replică; a răspunde. [P.i. réplic. / < fr. répliquer, it., lat. replicare].

replica (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REPLICÁ vb. tr. a da o replică; a răspunde, a riposta. (< fr. répliquer)

replica (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
replicá (a ~) (re-pli-) vb., ind. prez. 3 réplică

replicà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
replicà v. a da o replică.

replica (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REPLICÁ, replic, vb. I. Tranz. A da o replică (1), a răspunde; a riposta. — Din fr. répliquer.