reorchestra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REORCHESTRÁ, reorchestrez, vb. I.
Tranz. A orchestra din nou, a face o altă orchestrație. – Din
fr. réorchestrer.reorchestra (Dicționar de neologisme, 1986)REORCHESTRÁ vb. I. tr. A orchestra din nou, a face o altă orchestrație. [Pron.
re-or-. / cf. fr.
réorchestrer].
reorchestra (Marele dicționar de neologisme, 2000)REORCHESTRÁ vb. tr. a orchestra din nou o bucată muzicală. (< fr.
réorchestrer)
reorchestra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)reorchestrá (a ~) (re-or-) vb.,
ind. prez. 3
reorchestreázăreorchestra (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REORCHESTRÁ, reorchestrez, vb. I.
Tranz. A orchestra din nou, a face o altă orchestrație. [
Pr.:
re-o-] — Din
fr. réorchestrer.