relega (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RELEGÁ, relég, vb. I.
Tranz. (
Înv.) A surghiuni, a izgoni; a expulza. – Din
fr. reléguer, lat.,
it. relegare.relega (Dicționar de neologisme, 1986)RELEGÁ vb. I. tr. (
Liv.)
1. A interna într-o colonie penitenciară; a surghiuni, a expulza.
2. A plasa, a așeza. [< fr.
reléguer].
relega (Marele dicționar de neologisme, 2000)RELEGÁ vb. tr. 1. a interna într-o colonie penitenciară; a surghiuni, a expulza. 2. a plasa, a așeza. (< fr.
reléguer, lat., it.
relegare)
relega (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)relegá (a ~) (
înv.)
vb.,
ind. prez. 3
relégărelega (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RELEGÁ, relég, vb. I.
Tranz. (
înv.) A surghiuni, a izgoni; a expulza. — Din
fr. reléguer, lat.,
it. relegare.