rejecție (Dicționar de neologisme, 1986)REJÉCȚIE s.f. (
Liv.) Dare înapoi; (
spec.) readucere a conținutului ruminal în cavitatea bucală de către animal pentru a fi rumegat. [< fr.
réjection].
rejecție (Marele dicționar de neologisme, 2000)REJÉCȚIE s. f. 1. dare înapoi; respingere; readucere a conținutului ruminal în cavitatea bucală, de către animal, pentru a fi rumegat. 2. (med.) proces imunologic de respingere a unei grefe, a unui transplant. (< fr.
réjection)
rejecție (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)REJÉCȚIE (‹
engl.)
s. f. 1. (
TELEC.) Eliminare prin filtrare a unor componente ale semnalului care perturbă transmisiunea componentelor utile.
2. (
MED.)
v. Respingere.