recăsătorit(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) RECĂSĂTORÍT, -Ă,recăsătoriți, -te, adj. Căsătorit din nou. – V. recăsători.
recăsătorit(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) RECĂSĂTORÍT, -Ă,recăsătoriți, -te, adj. Căsătorit din nou. — V. recăsători.