rectiliniu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RECTILÍNIU, -IE, rectilinii, adj. (
Mat.; despre o mișcare) Care este în linie dreaptă. ◊ (Despre figuri geometrice) Care este mărginit de linii drepte.
Unghi rectiliniu = unghi egal cu nouăzeci de grade. – Din
fr. rectiligne.rectiliniu (Dicționar de neologisme, 1986)RECTILÍNIU, -IE adj. În linie dreaptă. ♦ (
Despre figuri geometrice) Mărginit de linii drepte. [Pron.
-niu, var.
rectilin, -ă adj. / cf. fr.
rectiligne].
rectiliniu (Marele dicționar de neologisme, 2000)RECTILÍNIU, -IE adj. 1. (despre mișcări) care se desfășoară în linie dreaptă; drept. 2. (despre figuri geometrice) mărginit de linii drepte. (< fr.
rectiligne)
rectiliniŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)*rectilíniŭ, -ie adj. (lat.
rectilineus, d.
rectus, drept, și
linea, linie). În linie dreaptă:
mișcare rectilinie. Geom. Format din liniĭ drepte:
figură rectilinie. Relativ la liniĭ drepte:
trigonometria rectilinie.rectiliniu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rectilíniu [
niu pron. niu]
adj. m.,
f. rectilínie (-ni-e); pl. m. și
f. rectilíniirectiliniu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RECTILÍNIU, -IE, rectilinii, adj. (
Mat.; despre o mișcare) Care este în linie dreaptă. ♦ (Despre figuri geometrice) Care este mărginit de linii drepte. ◊
Unghi rectiliniu = unghi egal cu nouăzeci de grade. — Din
fr. rectiligne.