recreanță - explicat in DEX

recreanță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RECREÁNȚĂ, recreanțe, s. f. (Jur.) Uzufruct al unui bun în litigiu. [Pr.: -cre-an-] – Din fr. récréance.

recreanță (Dicționar de neologisme, 1986)
RECREÁNȚĂ s.f. (Jur.) Uzufruct al unui bun în litigiu. [Pron. -cre-an-. / < fr. récréance].

recreanță (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RECREÁNȚĂ s. f. (jur.) uzufruct al unui bun în litigiu. (< fr. récréance)

recreanță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
recreánță (re-cre-an-) s. f., g.-d. art. recreánței; pl. recreánțe

recreanță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RECREÁNȚĂ, recreanțe, s. f. (Jur.) Uzufruct al unui bun aflat în litigiu. [Pr.: -cre-an-] — Din fr. récreance.