recreare - explicat in DEX

recreare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RECREÁRE², recreări, s. f. Acțiunea de a recrea² și rezultatul ei. [Pr.: -cre-a-] – V. recrea².

recreare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RECREÁRE¹, recreări, s. f. Acțiunea de a (se) recrea¹ și rezultatul ei. [Pr.: -cre-a-. – Var.: recreére s. f.] – V. recrea¹.

recreare (Dicționar de neologisme, 1986)
RECREÁRE¹ s.f. Faptul, acțiunea de a se recrea¹; recreație. [< recrea].

recreare (Dicționar de neologisme, 1986)
RECREÁRE² s.f. Acțiunea de a recrea² și rezultatul ei. [< recrea²].

recreare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
recreáre (creare din nou) (re-cre-a-) s. f., g.-d. art. recreắrii; pl. recreắri

recreare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RECREÁRE¹ s. f. v. recreere.

recreare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RECREÁRE², recreări, s. f. Acțiunea de a recrea² și rezultatul ei. [Pr.: -cre-a-] — V. recrea².