recreație - explicat in DEX

recreație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RECREÁȚIE¹, recreații, s. f. Faptul de a se recrea¹; odihnă, destindere după o muncă încordată. ♦ Scurtă pauză între orele de curs, destinată recreării și jocului elevilor; pauză. [Pr.: -cre-a- – Var.: (înv.) recreațiúne s. f.] – Din fr. recreation, lat. recreatio, -onis.

recreație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RECREÁȚIE², recreații, s. f. (Rar) Recreare². [Pr.: -cre-a-] – Din fr. recréation.

recreație (Dicționar de neologisme, 1986)
RECREÁȚIE s.f. Faptul de a (se) recrea¹; recreare; odihnă după un efort susținut; destindere. ♦ Pauză între două ore de curs în școli. [Gen. -iei, var. recreațiune s.f. / cf. fr. récréation, lat. recreatio].

recreație (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RECREÁȚIE s. f. 1. faptul de a (se) recrea¹; odihnă după un efort susținut; destindere. 2. pauză între două ore de curs în școli, facultăți etc. (< fr. récréation, lat. recreatio)

recreație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
recreáție (re-cre-a-ți-e) s. f., art. recreáția (-ți-a), g.-d. art. recreáției; pl. recreáții, art. recreáțiile (-ți-i-)

recreație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RECREÁȚIE¹, recreații, s. f. Faptul de a se recrea¹; odihnă, destindere după o muncă încordată. ♦ Scurtă pauză între orele de curs, destinată recreerii și jocului elevilor; pauză. [Pr.: -cre-a-. — Var.: (înv.) recreațiúne s. f.] — Din fr. recreation, lat. recreatio, -onis.

recreație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RECREÁȚIE², recreații, s. f. (Rar) Recreere². [Pr.: -cre-a-] — Din fr. recréation.