recitire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) RECITÍRE,recitiri, s. f. Acțiunea de a reciti și rezultatul ei. – V. reciti.
recitire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) recitíre s. f., g.-d. art. recitírii
recitire(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) RECITÍRE s. f. Acțiunea de a reciti și rezultatul ei. — V. reciti.